Redacţia SCIA.TMC primeşte articole în limba română, dar şi în franceză, engleză, germană. Se vor respecta normele ortografice şi de punctuaţie din limba în care este redactat articolul. În cazul lucrărilor în limba engleză se acceptă atât ortografia americană cât şi cea britanică, cu condiţia păstrării unităţii ortografice a textului. 

Articolele vor fi însoţite de un profil concis al autorului (maximum 50 de cuvinte), în limbile română şi engleză. Acesta trebuie să cuprindă: titlul ştiinţific al autorului, funcţia ocupată, instituţia unde îşi desfăşoară activitatea, specializarea şi preocupările de cercetare. Vă rugăm să tastaţi profilul pe prima pagină a manuscrisului, împreună cu datele dv. de contact: adresa poştală, adresa de e-mail, numărul de telefon.

TEXTUL

Articolele incluse în secţiunea principală a SCIA.TMC se încadrează de regulă între 6.000 şi 9.000 de cuvinte. Redacţia acceptă ocazional şi studii mai ample; acestea pot fi publicate, cu acordul autorului, în două sau trei numere consecutive ale revistei.
Textele destinate secţiunii Note nu trebuie să depăşească 5.000 de cuvinte, iar recenziile şi cronicile – 4.000 de cuvinte.

Textul se procesează pe calculator în programul MS Word şi va fi salvat în fişier doc. Pagina trebuie setată pentru coală A4, iar textul se introduce spaţiat la un  rând.
Alineatele se creează cu ajutorul meniului Format din MS Word (Format → Paragraph → Special → First line → By 1 cm); vă rugăm să nu marcaţi alineatele folosind tasta Tab ori lăsând câteva spaţii albe la începutul primului rând.  

Articolele sunt precedate de:

- un rezumat de maximum 250 de cuvinte pentru articolele din secţiunea principală (obligatoriu) şi de maximum 100 de cuvinte pentru articolele din secţiunea Note (opţional);

- 6-10 cuvinte cheie, separate prin virgulă; evitaţi repetarea termenilor prezenţi în titlul articolului.

Rezumatul şi cuvintele cheie vor fi scrise în limba engleză sau franceză.

Dacă lucrarea este împărţită în secţiuni, titlurile acestora se vor scrie cu caractere aldine (bold) şi vor fi aliniate în centrul paginii. Secţiunile nu se numerotează. 

Corpul de literă recomandat este Times New Roman, cu dimensiunea de 12 puncte pentru text şi de 10 puncte pentru rezumat, cuvinte cheie, legendele ilustraţiilor şi note.

   
NOTELE

Referinţele bibliografice, precum şi anumite comentarii, precizări etc. destinate completării textului se introduc sub forma notelor de subsol. Acestea trebuie create automat, prin utilizarea meniului Insert din MS Word (Insert → Reference → Footnote). Notele se numerotează cu cifre arabe şi se scriu la un rând. 

Când citaţi prima oară o sursă, furnizaţi în notă referinţe bibliografice complete: numele autorului, titlul cărţii sau al operei în caractere cursive (italice), numărul ediţiei (dacă este relevant şi dacă nu se citează din prima ediţie), numărul volumului pentru o lucrare publicată în mai multe volume, editura, locul publicării, anul apariţiei, pagina/paginile la care se face trimitere. Pentru următoarele citări ale aceleiaşi surse se vor utiliza abrevierile latine consacrate: ibid., id., ead., loc. cit., op. cit.  

În cazul în care faceţi trimitere în mod repetat la două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, iar notele nu sunt consecutive, referinţa bibliografică va include numele autorului, primele cuvinte din titlu urmate de trei puncte de suspensie şi pagina (a se vedea notele 3, 6 şi 10 din exemplul de mai jos). Dacă titlul este foarte scurt, se va da întreg. Vă rugăm să citaţi de fiecare dată numele complet al autorului sau al coordonatorului unei lucrări; prenumele nu se abreviază prin iniţială decât dacă el apare sub această formă pe coperta volumului. 

Exemple:

1. André Villiers, La psychologie de l’art dramatique, Paris, 1951, p. 16.
2. Loc. cit.
3. George Banu, Le théâtre, sorties de secours, Paris, 1984.
4. Ibid., p. 63.
5. André Villiers, op. cit., p. 46.
6. George Banu, Peter Brook. Spre teatrul formelor simple, Iaşi, 2005, p. 177-178.
7. Id., L'Acteur qui ne revient pas. Journées de théâtre au Japon, Ed. Gallimard, Paris, 1993, p. 54.
8. All My Sons, în: Arthur Miller, Collected Plays. 1944-1961 (ed.: Tony Kushner), New York, 2006.
9. George Banu, Peter Brook..., p. 34-35.

Dacă faceţi trimitere la studii, articole sau comunicări publicate într-un volum colectiv, o antologie etc., redactaţi nota după următorul model:

1. Ozana Alexandrescu, “The Music of Byzantine Tradition from the 16-19th Centuries in the Romanian Provinces”, în Die Kirchenmusik in Südosteuropa (ed.: Franz Metz), Tutzing, 2003.
2. Francesca Trivellato, “Microstoria, storia del mondo e storia globale”, în Microstoria: A vent’anni da L’eredità immateriale; Saggi in onore di Giovanni Levi (ed. Paola Lanaro), Milano, 2010, p. 121.

Referinţele la articole publicate în periodice cuprind: numele autorului, titlul articolului între ghilimele rotunde, numele publicaţiei în caractere cursive, tomul sau volumul (unde este cazul), anul de vârstă al periodicului (dacă acesta este menţionat pe copertă), numărul ediţiei, data apariţiei, pagina/paginile. Menţionarea numărului paginii/paginilor este obligatorie în cazul articolelor publicate în reviste academice şi facultativă în cazul articolelor apărute în ziare sau în reviste de cultură săptămânale ori (bi)lunare.

Exemple:

1. Alexei Yaropolov, “Znamenny scale – fait accompli?”, Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Teatru, Muzică, Cinematografie, Serie nouă, Tom4 (48), 2010, p. 28.
2. Gheorghe Firca, “Muzica bănăţeană de tradiţie bizantină”, Acta Musicae Byzantinae, Vol. II, nr. 1, aprilie 2000, p. 60.
3. Lucian Blaga, “Salomeea”, Patria, IV, nr. 281, 27 decembrie 1922.

ILUSTRAŢIILE

Dacă imaginile pe care le utilizaţi în articol sunt protejate de drepturi de autor, vă rugăm să obţineţi permisiunea de a le reproduce.

Trimiteţi ilustraţiile în fişiere separate, în format JPEG de foarte bună calitate, PNG sau TIF. Denumiţi fişerele potrivit ordinii apariţiei lor în text: Fig. 1, Fig. 2 ş.a.m.d. (sau Ex. 1, Ex. 2 ş.a.m.d. în cazul partiturilor muzicale).

Întrucât nu toate ilustraţiile vor fi tipărite color, verificaţi dacă imaginile îşi păstrează claritatea în format alb-negru.

Redactaţi pentru fiecare ilustraţie o legendă cuprinzând informaţiile pe care le consideraţi relevante în context. Exemple:

Fig. 1 – O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale, Teatrul Bulandra, 2002, regia Teodora Câmpineanu.
Fig. 2 – Franz Liszt în 1858 (fotografie de Franz Hanfstaengl).